galileeán (-le-ean) adj. m., s. m., pl. galileéni (-le-eni); adj. f., s. f. galileeánă, pl. galileéne Vezi definitia »

FENICIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Fenicia. ◊ (s. f.) limbă semitică veche vorbită de fenicieni. (< fr. phénicien) Vezi definitia »

VULCÁN s. m. 1. ridicătură de formă conică, cu o deschizătură largă în centru prin care pot ieși la suprafață gaze, lavă, cenușă. 2. (fig.) loc de unde poate porni o acțiune primejdioasă. 3. (fig.) om cu un temperament vulcanic (2). (< it. vulcano, germ. Vulkan) Vezi definitia »

HIDROTEHNICIÁN, -Ă, hidrotehnicieni, -e, s. m. și f. Specialist în hidrotehnică. [Pr.: -ci-an] – Hidrotehnică + suf. -ian. Vezi definitia »

PELVIÁN, -Ă adj. al pelvisului. ♦ centură ~ă = totalitatea oaselor care leagă membrele inferioare de coloana vertebrală; membre ~ ene = membrele posterioare la nevertebrate; prezentație ~ă = poziție a fătului, la naștere, cu bazinul înainte. (< fr. pelvien) Vezi definitia »