PROCURÁ, procúr, vb. I. Tranz. 1. A face rost de ceva, a obține ceva. 2. A produce, a provoca, a pricinui. – Din fr. procurer, lat. procurare. Vezi definitia »

SEKÚRA s. f. cireș japonez cu flori foarte frumoase, dar fragile, care se bucură de un adevărat cult. (< cuv. jap.) Vezi definitia »

GARÁ vb. I. tr. A adăposti într-un garaj sau într-un depou (automobile, tramvaie etc.); a trage pe o linie de garaj (o locomotivă, un tren). [< garaj]. Vezi definitia »

TOLERÁ vb. I. tr. A îngădui, a permite (ceva nepermis). ♦ A admite, a suporta în apropiere (pe cineva). [Cf. fr. tolérer, lat. tolerare]. Vezi definitia »

DECONTRACTURÁ vb. tr. a decontracta (un mușchi. (< fr. décontracturer) Vezi definitia »