SUPRAUNITÁR, -Ă adj. (despre numere) cu valoare mai mare decât unitatea. (< supra¹- + unitar) Vezi definitia »

BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus. Vezi definitia »

SUBORBITÁR, -Ă adj. (Anat.) Situat sub orbită. [După fr. sous-orbitaire]. Vezi definitia »

ȘIȘTÁR, șiștare, s. n. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistár s. n.] – Din sl. šestarŭ. Vezi definitia »

CENZITÁR, -Ă adj. care se bazează pe sens. ♦ sistem ~ = sistem electoral în care dreptul de vot al cetățenilor era stabilit în funcție de averea lor. (< fr. censitaire) Vezi definitia »