BOGHÍU s.n. Dispozitiv la osiile vehiculelor de cale ferată, care ajută la înscrierea în curbă a locomotivelor, a vagoanelor etc. [Pl. -uri. / < fr. bogie, boggie]. Vezi definitia »

voluptoriu ? Vezi definitia »

NIÓBIU s. n. Element chimic, metal rar alb-cenușiu, dur, lucios, foarte rezistent la aer și la acțiunea agenților chimici. [Pr.: ni-o-] – Din fr. niobium, germ. Niobium. Vezi definitia »

INCÉNDIU, incendii, s. n. Foc mare care cuprinde (și distruge parțial sau total) o clădire, o pădure etc.; pârjol. – Din lat. incendium. Cf. it. incendio, fr. incendie. Vezi definitia »

MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère) Vezi definitia »