SCHINGIUÍRE, schingiuiri, s. f. Acțiunea de a schingiui; chin, tortură, caznă. – V. schingiui. Vezi definitia »

AUTORECEPÁRE s. f. uscare a tulpinii puieților din lipsă de lumină sau din altă cauză naturală. (< auto¹- + recepare) Vezi definitia »

zăcáre (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăcắrii Vezi definitia »

PERCOLÁRE s. f. 1. extragere a unei substanțe solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o soluție de mai multe substanțe. 2. proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține. (după fr. percolation) Vezi definitia »

SPIHIRISÍRE s. f. v. spihirisi. [DAR] Vezi definitia »