BECAȚÍNĂ, becaține, s. f. Becață. – Din fr. bécassine (după becață). Vezi definitia »

piță², píțe, s.f. (reg.) 1. carne pripită. 2. om subțire, slab, nevolnic, prăpădit, bețiv. Vezi definitia »

DISAMÁRĂ, disamare, s. f. Fruct uscat care rezultă din gruparea a două samare. – Din fr. disamare. Vezi definitia »

BAUXÍTĂ (‹fr. {i}; {s} Baux) s. f. Rocă sedimentară alcătuită din hidroxizi de aluminiu (40-80 la sută) și subordonat hidroxizi de fier, de culoare roșie, brună sau cenușie-verzuie. În reg. cu climă tropicală și subtropicală formează depozite stratiforme, lenticulare sau sub formă de pungi, reprezentînd: a) produs rezidual de alterare lateritică a unor roci vulcanice (andezite, bazalte); b) rezultatul precipitării anorganice a unor coloizi aluminoși în bazine de sedimentare; c) produs rezidual format în urma dizolvării calcarelor aluminoase de către apele subterane. B. reprezintă principala sursă pentru obținerea aluminiului. Vezi definitia »

ALIDÁDĂ, alidade, s. f. Dispozitiv cu care sunt prevăzute diferite aparate speciale și care servește la formarea și la măsurarea unghiurilor. – Fr. alidade (lat. lit. alidada). Vezi definitia »