șur! interj. (reg.; pronunțat cu „r” prelungit) cuvânt care redă zgomotul produs de curgerea apei. Vezi definitia »

ABAJÚR s.n. Parte a lămpii care acoperă becul pentru a feri ochii de lumina prea puternică sau pentru a îndrepta lumina într-o anumită direcție. Abajurul poate fi din metal, sticlă, carton sau stofă. Vezi definitia »

COZEUR, cozeuri, s. m. Persoană care vorbește cu ușurință, știind să întrețină o conversație plăcută. [Pr.: cozör] – Din fr. causeur. Vezi definitia »

ușúr (-ruri), s. n. – 1. (Înv.) Contribuție în cereale a tătarilor care erau supuși Moldovei. – 2. (Mold.) Uium. Tc. (arab.) üșür „dijmă” (Șeineanu, III, 127), cf. ngr. οὐσούρι, sb. ušur. Vezi definitia »

ÎMPREJÚR adv. În (sau pe) locul înconjurător; în jur. ◊ Loc. adv. (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în jur. ◊ Expr. (La) stânga-mprejur! comandă (militară) de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + jur. Vezi definitia »