COPROFÁG, -Ă. coprofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu excremente. – Din fr. coprophage. Vezi definitia »

PELOFÁG, -Ă adj. limivor (1). (< fr. pélophage) Vezi definitia »

beleág (-guri), s. n. – (Înv.) Semn, marcă. Sl. bĕlĕgŭ (DAR). Este der. de la același cuvînt, beleaznă, s. f. (cicatrice), însă este greu de lămurit drumul urmat de împrumut; cf. mag. belezna „defect de țesătură”, rut. blyzna „cicatrice” (Pușcariu, Dacor., I, 225), rus. blizna „defect” (Bogrea, Dacor., III, 727), bg. bĕležka „semn”. Vezi definitia »

șoștomág s.n. (reg.) mănunchi îndesat de paie. Vezi definitia »

MEGAESOFÁG s. n. dilatare enormă a esofagului. (< fr. méga-oesophage) Vezi definitia »