Definita cuvantului tuse
túse s. f. – Act respirator reflex cauzat de îmbolnăvire. – Var. Mold. tusă. Mr., megl. tuse. Lat. tūssis (Pușcariu 1781; REW 9016), cf. it., port. tosse, prov., cat., sp. tos, fr. toux. – Der. tuși (mr. tuședz, tușire), vb. (a avea un acces de tuse), din lat. tussῑre (Pușcariu 1782; REW 9015), cf. it. tossire, engad., port. tussir, prov., cat. tossir, v. fr. toussir, sp. toser, cuvînt de uz general (ALR, I, 146); tuset, s. n. (acces de tuse); tușit, s. n. (access de tuse); tușitură, s. f. (tuse).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tuse
procoáse, procós, vb. III (reg.) a coase din nou; a coase la loc. Vezi definitia »
se refera la litiaza struvitica=litiaza fosfat amoniaco magneziana Vezi definitia »
ciohérse, s.f. pl. (reg.) tot ce au ciobanii la stână; ciurăi, cotrobențe, catrafuse. Vezi definitia »
ANGLAISE GLÉZ/ s. f. vechi dans popular, de origine engleză, foarte vioi, cu structură bipartită, executat în grup, dansatorii schimbându-și necontenit locul prin repetarea aceleiași figuri; contradans. (< fr. anglaise) Vezi definitia »
mouse (dispozitiv la computer) (angl.) [pron. maŭs] s. n., art. mouse-ul; pl. mouse-uri Vezi definitia »