Definita cuvantului gușter
gúșter (-ri), s. m. – 1. Varietate de șopîrlă, Lacerta viridis. – 2. Anghină difterică (pe laringe). – 3. Gît, gîtlej, beregată. – 4. Omușor. – 5. Anghină. – Mr. guștu, megl. gușter. Sl. (bg., sb., cr.) gušter (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 149; Cihac, II, 132; Berneker 363), cf. sl. jašterŭ „șopîrlă”, ngr. vουστέρα. Pentru semantism, cf. Cihac. – Der. gușteroaică, s. f. (șopîrlă); gușteriță, s. f. (parazit intestinal, la cai), din sl. jašterica, sb. gušterica, bg. gušterice (Conev 46), cf. ngr. γουστερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 24); gușterariță, s. f. (anghină).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gușter
PARAMÉR s. n. (biol.) fiecare dintre cele două părți simetrice ale unui organism sau organ cu simetrie bilaterală. (< engl. paramere) Vezi definitia »
acantifér, -ă adj. acantofor. (< fr. acanthifère) Vezi definitia »
ALGER (EL DJEZᾹ’IR sau AL JAZA’IR), cap. Algeriei, port. la M. Mediterană (G. Alger); 2,55 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Pr. centru politic, economic și cultural al țării. Ind. alim., textilă, de piel., chimică, a cimentului. Export de fosforite, min. de fier, ulei de măsline, vin, tutun, legume etc. Universitate (1859). Observator astronomic. Muzee. Marea Moschee (sec. 11, reconstruită). Noua Moschee (sec. 17). Vechi centru al culturii arabe. Reconstruit în sec. 10, a fost pînă în 1516 unul dintre principalele centre comerciale maure; capitală a statului întemeiat în Africa de Nord de piratul Khair ed-Din Barbarossa (sec. 16), vasal Imp. Otoman. Centru al fostei colonii franceze Algeria (din 1830) devine, în 1962, cap. Algeriei independente. Vezi definitia »
crontáler, crontáleri, s.m. (înv.) monedă de 14 lei care circula în vremea lui Caragea. Vezi definitia »
IANICÉR s. m. v. ienicer. Vezi definitia »