rășchiá (rășchiéz, rășchiát), vb. – A depăna. – Var. rîșchia, pers. I rășchii. Bg. rasšivam „a descoase, a depăna”, de unde și megl. rășies „a depăna”; forma rom. este rezultatul unei disimilări din *răsșia, ca în cazul lui rășchira. Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. *rasclāre (Pușcariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. *resticŭlāre, din resticŭla „funie” (Densusianu, GS, II, 320). – Der. rășchitor (var. rășchitoare, rîșchitor), s. n. (unealtă de depănat), pe care Pascu, I, 67, o derivă din lat. *re-ex-clāvātōrium. Vezi definitia »

imageria mentala este traducerea romaneasca a termenului „mental imagery” din limba engleza. Vezi definitia »

liá vb. tr. a lega (un sos, o cremă etc.). (fr. lier) Vezi definitia »

BELAIA, rîu în Federația Rusă (C.S.I.), afl. stg. al rîului Kama, la S de Sarapul; 1.430 km. Izv. din S Uralului și trece prin Ufa, de unde devine navigabil. Vezi definitia »

CONCEDÍA vb. tr. 1. a scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcție etc. 2. a îngădui cuiva să se retragă; a pofti să plece. (<fr. congédier) Vezi definitia »