cișít, cișíturi, s.f. (înv.) 1. asortiment de mărfuri. 2. vânzare, desfacere. Vezi definitia »

FOSTERÍT, fosterite, s. n. Grup de rășini folosit la impregnarea izolației înfășurărilor electrice. – Din fr. fostérite. Vezi definitia »

pâclișít¹, pâclișítă, adj. (reg.) 1. rău la suflet, ticălos; foarte zgârcit. 2. morocănos. 3. care nu reușește să facă corect un lucru. Vezi definitia »

PRICOPSÍT, -Ă, pricopsiți, -te, adj. (Pop.) 1. Ajuns la o situație materială bună, îmbogățit (fără muncă); ajuns, căpătuit. ♦ (Substantivat) Epitet dat unei persoane nechibzuite, care nu e bună de nimic. 2. Instruit, învățat². [Var.: procopsít, -ă adj.] – V. pricopsi. Vezi definitia »

ÎNFĂPTUÍT, -Ă, înfăptuiți, -te, adj. Care este dus la îndeplinire; realizat, îndeplinit. – V. înfăptui. Vezi definitia »