șleau³, șleauri, s.n. 1. (pop.) fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care leagă pieptarul hamului de orcic (v.). 2. (reg.; în forma: jleau) bucarul hamului. 3. (reg.) ham. 4. (reg.) parte a crucii căruței de care se prinde orcicul. 5. (reg.) vergea de care se prinde orcicul la căruța cu hulube. Vezi definitia »

LANDÁU s.n. v. landou. Vezi definitia »

CA MAU (MUI CA MAU, BAI-BUNG), cap. în SE Asiei la 8º38’ lat. N și 104º44’ long. E, cel mai sudic punct al Pen. Indochina (Vietnam), separînd M. Chinei de Sud de G. Thailandei. Vezi definitia »

uau interj. Vezi definitia »

PÍNZGAU PINȚ-/ s. n. 1. rasă de bovine de lapte și carne, de culoare roșie-castanie, cu o dungă albă de-a lungul spinării. 2. rasă de cai grei, de tracțiune. (< germ. Pinzgau) Vezi definitia »