POLÉN s.n. Pulbere (galbenă) provenită din staminele plantelor cu flori, care reprezintă celulele sexuale mascule. [< fr. pollen, cf. lat. pollen – făină fină]. Vezi definitia »

ZDRÚNCEN s. n. v. zdruncin. Vezi definitia »

BETHELEN (IKTÁRI), familie de nobili maghiari din Transilvania. Mai important: Gabriel B., principe al Transilvaniei (1613-1629). A dus o politică de independență față de Habsburgi și față de Poartă Otomană, iar prin inițiativele sale din domeniul economic, administrativ, militar și cultural a reușit să facă din Transilvania un factor al politicii europene. A participat la Războiul de 30 de Ani de partea puterilor protestante. Vezi definitia »

CORALIGÉN, -Ă, coraligeni, -e, adj. Care rezultă din acumularea coloniilor de corali¹ (1). – Din fr. coralligène. Vezi definitia »

CAZEINOGÉN s. n. formă solubilă a cazeinei. (< fr. caséinogène) Vezi definitia »