COLOCÁZIE, colocazii, s. f. Plantă tropicală cu frunze foarte mari, cu rizomul bogat în feculă, cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior (Colocasia antiquorum) – Din lat. Colocasia [antiquorum], numele științific al plantei. Vezi definitia »

ZOOGEOGRAFÍE s. f. Ramură a geografiei care studiază repartiția speciilor animale pe suprafața Pământului. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. zoogéographie. Vezi definitia »

VEȘNICÍE, veșnicii, s. f. Durată care nu are nici început, nici sfârșit, care nu se supune nici unei determinări temporale; eternitate, vecie. ◊ Loc. adv. Pe (sau pentru) veșnicie = pentru totdeauna. ♦ Durată nelimitată în viitor. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. [Var.: (înv. și pop.) vecinicíe s. f.] – Veșnic + suf. -ie. Vezi definitia »

HEMIFONÍE s. f. Incapacitate de a vorbi cu glas tare. – Din fr. hémiphonie. Vezi definitia »

BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s. f. Blagoslovire. – Slav (v. sl. blagoslovenije). Vezi definitia »