IRITÁNT, -Ă, iritanți, -te, adj. 1. Care irită; care supără, care întărâtă; enervant, agasant. 2. Care produce iritații, inflamații. – Din fr. irritant. Vezi definitia »

adiacént (-di-a-) adj. m., pl. adiacénți; f. adiacéntă, pl.adiacénte Vezi definitia »

DOMINÁNT, -Ă adj. Care domină; preponderent. ♦ Specific, caracteristic. [Cf. fr. dominant]. Vezi definitia »

BRILIÁNT s.n. 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă, folosit ca podoabă. 2. Caracter de literă de trei puncte tipografice. [Pron. -li-ant, pl. -te, -turi, var. briant s.n. / < fr. brillant, engl. brilliant]. Vezi definitia »

CUADRÁNT s.m. v. cvadrant. Vezi definitia »