LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif. Vezi definitia »

CONVULSÍV, -Ă, convulsivi, -e, adj. Care se referă la convulsii; care provoacă convulsii, caracterizat prin convulsii, însoțit de convulsii. ◊ Tuse convulsivă = boală infecto-contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse spasmodică, de o mare violență; tuse măgărească. – Din fr. convulsif. Vezi definitia »

PREMUNITÍV, -Ă adj. Care conferă premuniție. [< fr. prémunitif]. Vezi definitia »

SUCCESÍV, -Ă adj. (și adv.) care se succedă neîntrerupt. ◊ progresiv, treptat. (< fr. succesif, lat. successivus) Vezi definitia »

COGNITÍV, -Ă, cognitivi, -e, adj. (Livr.) Care aparține cunoașterii, privitor la cunoaștere, capabil de a cunoaște. – Din fr. cognitif. Vezi definitia »