BITÚȘCĂ, bituști, s. f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă țăranii. Vezi definitia »

NECROBIÓZĂ s. f. necroză locală a unei zone dintr-un țesut sau organ, inclusă în țesuturile vii. (< fr. nécrobiose) Vezi definitia »

sorúcă, sorúci, s.f. (reg.) 1. surioară. 2. prietenă, tovarășă. Vezi definitia »

ȘOPẤRLĂ, șopârle, s. f. Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor, cu pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă (Lacerta). – Cf. alb. shapi. Vezi definitia »

IZOBUTÉNĂ s. f. hidrocarbură olefinică cu catenă ramificată, gaz incolor, inflamabil, prin cracarea petrolului, folosit în benzina de polimerizare, în carburanții sintetici cu cifra octanică mare. (< fr. isobutène) Vezi definitia »