Definita cuvantului dura
durá (duréz, durát), vb. – 1. A ciopli lemnul. – 2. A edifica, a construi. – Mr. dor, durari. Lat. dolāre (Cihac, I, 84; Pușcariu 560; Candrea-Dens., 524; REW 2718), cf. alb. duruem, calabr. dulare, sp. dolar. – Der. durătură, s. f. (surcele de cioplitură, așchii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dura
GENERÁ vb. tr. a produce, a determina, a da naștere la... (< fr. générer, it., lat. generare) Vezi definitia »
ZAGARÁ2, zagarále, s. f. Fleac, bagatelă. (din bg. zagara, prob. de la n.pr. Zagorane localitate în Macedonia) Vezi definitia »
Prescura, Anafura, Painisoara in forma de cruce, sfintita, care se da vinerea, inaintea pomenii, umezita cu vin. Se impart unsprezece „boboroade”, de pomana. Vezi definitia »
degerá (déger, degerát), vb. – A îngheța, a se congela. – Mr. dzeadzir, dzidzirare. Lat. *dĕgĕlāre, var. pop. de la gĕlāre (Pușcariu 496; Candrea-Dens., 733; REW 3714; Tiktin; Candrea). – Der. deger, s. n. (îngheț), formație artificială, fără circulație reală; degerătură, s. f. (îngheț; obiect congelat sau stricat de îngheț; umflătură, leziune cauzată de frig). Vezi definitia »
CONFEDERÁ vb. I. refl. (Rar) A se uni într-o confederație. [Cf. fr. confédérer]. Vezi definitia »