Definita cuvantului tutora
TUTORÁ vb. I. tr. (Agr.) A sprijini cu un tutore; a propti. [< fr. tuteurer].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tutora
usoara tulburare a functiei mnezice in care subiectul evoca cu ajutorul anturajului anumite elemente care pareau uitate Vezi definitia »
arhitectura stupa Vezi definitia »
legatura dintre doua linii de cale ferata (legate intre ele cu eclise si suruburi si care prezinta spatii intre capetele lor, spatii necesare dilatarii la temperaturi inalte) Vezi definitia »
prierá, prieréz, vb. I (reg.) 1. (despre turmele de oi) a duce prima oară la pășune, pe munte. 2. a uda, a stropi (în ziua de proar). Vezi definitia »
ENUMERÁ vb. I. tr. A număra unul câte unul; a înșira. [P.i. enúmăr, 3,6 enúmeră, conj. enúmere. / < fr. énumérer, it., lat. enumerare]. Vezi definitia »