PERMENDÚR s. n. Aliaj de cobalt și fier, de obicei cu o mare permeabilitate magnetică, folosit în electrotehnică. – Et. nec. Vezi definitia »

stur s.m. 1. (înv. și reg.) țurțur de gheață; promoroacă. 2. (înv.) bucată de sare de proastă calitate, aruncată în jurul minei. 3. (reg.) zgură; scrum. 4. (reg.) pojar. Vezi definitia »

várgă-de-áur (plantă), s. f., g.-d. art. vérgii-de-áur; pl. vérgi-de-áur Vezi definitia »

GAFEUR, gafeuri, s. m. (Franțuzism) Gafist. [Pr.: -för] – Din fr. gaffeur. Vezi definitia »

MAÚR, -Ă I. s. m. (pl.) nume dat în antichitate de romani populației băștinașe din nord-vestul Africii (berberi), în evul mediu cuceritorilor arabi ai Spaniei. II. adj. 1. din vechea Mauritanie. 2. care aparține maurilor; mauresc, moresc. ♦ stil ~ = stil arhitectonic caracteristic populației maure. (< germ., fr. Maure, lat. Maurus) Vezi definitia »