DETONATÓR s. n. 1. agent chimic sau mecanic care poate produce detonația unui exploziv. 2. exploziv capabil să producă prin detonație o undă de șoc puternică. 3. dispozitiv care creează o undă de șoc. (< fr. détonateur) Vezi definitia »

STÉNTOR s.m. 1. Om cu voce puternică. 2. Specie de maimuță urlătoare. [< fr. stentor, germ. Stentor, cf. Stentor – erou grec din războiul troian]. Vezi definitia »

ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Aluneca + suf. -ător. Vezi definitia »

CALCINATÓR¹ s. n. aparat pentru recuperarea căldurii gazelor de ardere din cuptoarele rotative pentru ciment. (< fr. calcinateur) Vezi definitia »

AUTOTRANSFORMATÓR, autotransformatori, s. m. Transformator electric cu o singură înfășurare, cu o pereche de borne extreme pentru tensiunea înaltă și cu o bornă intermediară pentru cea joasă. [Pr.: a-u-] – După fr. autotransformateur. Vezi definitia »