BÚTUR s. m. v. butură. Vezi definitia »

CALAMBÚR s.n. Joc de cuvinte întemeiat pe echivoc sau pe asemănarea ca formă a unor cuvinte deosebite ca sens; parahreză. [Pl. -ruri. / < fr. calembour, cf. Kalemberg – ambasador german la Paris care stâlcea cuvintele franțuzești]. Vezi definitia »

GAFEUR [-FÖR] s. m. cel care face gafe². (< fr. gaffeur) Vezi definitia »

șur! interj. (reg.; pronunțat cu „r” prelungit) cuvânt care redă zgomotul produs de curgerea apei. Vezi definitia »

ÁBUR, aburi, s. m. 1. Vapori de apă. 2. Ceață rară. 3. Fig. Tărie; aromă. I se suie aburul băuturii la cap (SADOVEANU). ♦ Suflare (ușoară), adiere. 4. Fig. Cantitate foarte mică. Dă un abur de sare plăticilor (SADOVEANU). – Comp. alb. avull. Vezi definitia »