RADICÁȚIE s. f. mod de dispoziție și ramificare a rădăcinilor. (< fr. radication) Vezi definitia »

ALEGORÍE, alegorii, s. f. 1. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă, parabolă etc.) – Din fr. allégorie, lat. allegoria. Vezi definitia »

RADIOSCOPÍE s.f. Examinare pe un ecran luminescent a unui corp opac (în special a corpului omenesc) cu ajutorul umbrei proiectate de un fascicul de raze X care străbat acel corp; roentgenoscopie. ♦ (Concr.) Imaginea obținută în acest fel. [Gen. -iei. / < fr. radioscopie]. Vezi definitia »

POLARIZÁȚIE s. f. stare a unui corp care prezintă polaritate (1); polarizare. ◊ stare a unui mediu ale cărui proprietăți sunt descrise local de mărimi vectoriale; (p. ext.) mărimea vectorială care descrie o astfel de stare. ♦ ă luminii = ansamblul fenomenelor legate de producerea și de efectele luminii polarizate. (< fr. polarisation) Vezi definitia »

COLONALGÍE s.f. (Med.) Durere de-a lungul colonului. [Gen. -iei. / < fr. côlonalgie]. Vezi definitia »