ALBANÍSTICĂ s.f. Studiul limbii și culturii albaneze. [< germ. Albanistik]. Vezi definitia »

FERICIANÚRĂ s.f. Compus de fier, de cianogen și un metal. [Pron. -ci-a-. / < fr. ferricyanure]. Vezi definitia »

TÁXĂ s.f. Sumă de bani, impozit perceput pentru anumite mărfuri, la încheierea unor contracte etc. ♦ Sumă de bani plătită unei instituții în schimbul unor servicii sau pentru dobândirea anumitor drepturi. [< fr. taxe, cf. gr. taxis]. Vezi definitia »

MÉSĂ, mese, s. f. (La catolici și luterani) Liturghie. – Din it. messa, fr. messe, germ. Messe. Vezi definitia »

nóră (nuróri), s. f. – Soția fiului. – Var. (înv.) nor. Mr. nor(ă), megl. noră. Lat. nǒrus, formă populară a lui nŭrus (Densusianu, Hlr., 78; Pușcariu 1190; Candrea-Dens., 1244; REW 6000), cf. it. nuora, prov. noro, v. fr. nuere (saintong. nore), sp. nuera, port. nora. Var. supraviețuiește în legături sintactice: noru-mea, noru-sa; pl. indică un paralelism cu soră. Pentru absența diftongării, cf. Rosetti, I, 60. E cuvînt de uz general (ALR, I, 260). Vezi definitia »