EXTÁTIC, -Ă, extatici, -ce, adj. (Rar) Care este în extaz; care ține de extaz, caracteristic extazului; fermecat, încântat, extaziat. – Din fr. extatique. Vezi definitia »

HISTRIÓNIC, -Ă, histrionici, -ce, adj. De histrion, referitor la histrion. ♦ Fig. Ipocrit, fals, șmecher. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. histrionique. Vezi definitia »

crîsnic (crîsnici), s. m. – 1. Sacristan, diacon. – 2. Năvod pătrat. – 3. Plasă în general. Sl. kristŭ „cruce”, cu suf. -nic. Sensurile secundare se explică prin urzeala în formă de cruce pe care o are de obicei năvodul. Sensurile 2 și 3 sînt n. (pl. crîsnice^{1) vezi comentariul}). – De la aceeași rădăcină sl. provine crîștaș, s. n. (năvod), și probabil crîștie, s. f. (mizerie, nevoie, necaz), cuvînt rar, pe care DAR îl pune în legătură cu crîșca. Cf. și cristac, s. n. (năvod), din bg. krŭstak „cruce”. Vezi definitia »

AGROCHÍMIC, -Ă, agrochimici, -ce, adj. Privitor la agrochimie, care aparține agrochimiei. – Din fr. agrochimique. Vezi definitia »

ELECTROTÍPIC, -Ă adj. referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. (< fr. électrotypique) Vezi definitia »