stolít², stolítă, adj. (înv.) împodobit; gătit, dichisit. Vezi definitia »

GHEIZERÍT s. n. (Geol.) Depozit (3) silicios provenit din precipitarea (2) apei gheizerelor. – Din fr. geysérite. Vezi definitia »

SMINTÍT, -Ă, smintiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care și-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut-o; ieșit din minți; nebun. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor ) Care denotă lipsă de judecată, nechibzuință, nebunie; nechibzuit, nebunesc. – V. sminti. Vezi definitia »

EOLÍT s.n. Piatră din epoca preistorică, grosolan cioplită, folosită ca prima unealtă de omul primitiv. [Pron. e-o-, pl. -te, -turi. / < fr. éolithe]. Vezi definitia »

PIZMUÍT, -Ă, pizmuiți, -te, adj. Invidiat; p. ext. dușmănit, urât. – V. pizmui. Vezi definitia »