Definita cuvantului ozon
OZÓN s.n. Formă alotropică a oxigenului, prezentată ca un gaz albăstrui cu miros puternic, care se găsește în atmosferă sau se obține prin descărcări electrice în aer. [< fr. ozone, cf. gr. ozein – a avea miros].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ozon
ARISTÓN, aristoane, s. n. Aparat muzical care, acționat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe cilindri sau pe discuri. – Din fr. ariston. Vezi definitia »
TRONSÓN, tronsoane, s. n. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. – Din fr. tronçon. Vezi definitia »
PARAMETRÓN, parametroane, s. n. Circuit folosit la înregistrarea informațiilor sau la efectuarea operațiilor logice în telecomunicații sau în cibernetică. – Din fr. paramétron. Vezi definitia »
GANGLIÓN s.m. Organ mic ovoid, format din fibre nervoase sau din vase limfatice. [Pron. -gli-on. / < fr. ganglion, cf. gr. ganglion – glandă]. Vezi definitia »
poddiácon, poddiáconi, s.m. (înv.) slujitor al biserii ortodoxe care se află în imediata subordine a diaconului. Vezi definitia »