semeósie, semeósii, s.f. (înv.) paralaxă (unghi maxim sub care se vede raza pământului sau a orbitei sale de pe un alt corp ceresc). Vezi definitia »

țăcălíe, țăcălíi, s.f. (reg.) 1. frigare, țaglă. 2. (la pl.) stinghii, surcele. 3. vârf (ascuțit) de deal. 4. persoană cu chelie. Vezi definitia »

a-i da călcâie expr. 1. (stud.) a pleca de la cursuri. 2. (prin ext.) a pleca (de undeva, în general). Vezi definitia »

APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de desperare sau de exasperare. – DIn ngr. apelpisía. Vezi definitia »

VEZICÁȚIE s.f. (Med.) Formare de bășici pe piele, ca urmare a acțiunii unui vezicant. [Gen. -iei, var. vezicațiúne s.f. / < fr. vésication]. Vezi definitia »