scabie, scabii s. f. (intl.) prostituată. Vezi definitia »

TARSORAFÍE s.f. (Med.) 1. Sutură a cartilajelor tarsului. 2. Blefarorafie. [Gen. -iei. / < fr. tarsorraphie, cf. gr. tarsos – marginea pleoapei, raphe – sutură]. Vezi definitia »

BIOGEOCHIMÍE (‹ germ.) s. f. Ramură a geochimiei care studiază relațiile dintre biosferă și celelalte geosisteme din punct de vedere chimic (compoziția chimică a organismelor și modul de participare a materiei vii și a produselor și de descompunere în procesele de migrație și de acumulare a elementelor chimice din scoarța terestră). Metodele b. sînt folosite și în prospecțiunile zăcămintelor de minerale utile. Vezi definitia »

APRAXÍE, apraxii, s. f. (Med.) Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului. – Din fr. apraxie. Vezi definitia »

NATUROTERAPÍE s.f. (Med.) Valorificare a remediilor naturale în tratarea anumitor boli. [Gen. -iei. / cf. lat. natura – natură, gr. therapeia – tratament]. Vezi definitia »