ZBUCIUMEÁLĂ s. f. (Rar) Zbucium, agitație, forfotă. – Din zbucium + suf. -eală. Vezi definitia »

ELECTRODIAGNÓZĂ, electrodiagnoze, s. f. (Rar) Electrodiagnostic. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. électrodiagnose. Vezi definitia »

AUTOPASTÍȘĂ s. f. imitație a propriilor procedee artistice; manieră, șablon. (< auto¹- + pastișă) Vezi definitia »

PROÁȘCĂ, proaște, s. f. (Pop.) 1. Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. 2. (În expr.) A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...). – Din [îm]proșca. Vezi definitia »

ȘOPẤRLĂ, șopârle, s. f. Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor, cu pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă (Lacerta). – Cf. alb. shapi. Vezi definitia »