PRIMOGÉNIT, -Ă, primogeniți, -te, adj., s. m. și f. (Livr.) (Copil) născut primul (într-o familie regală, princiară, feudală etc.); primogenitură. – Din lat. primogenitus. Vezi definitia »

zbicít¹, zbicítă, zbicíți, zbicíte, adj. (reg.) smucit, eliberat din strânsoare. Vezi definitia »

TÂRNUÍT s. n. Târnuire. – V. târnui. Vezi definitia »

OTOLÍT s. n. corpuscul calcaros din organul de echilibru (urechea internă) sau otocist, care transmite vibrațiile sonore. (< fr. otolithe) Vezi definitia »

TANTALÍT s. n. mineral cristalizat de fier și mangan, de culoare neagră sau roșie închisă, din care se extrage tantalul¹. (< fr. tantalite) Vezi definitia »