ALÁI, alaiuri, s. n. Mulțime de oameni care însoțește o ceremonie, o paradă, o persoană de seamă etc. ◊ Loc. adv. Cu (sau în) alai = cu solemnitate, cu fast. ♦ Mulțime de oameni care se ia după cineva; p. ext. gălăgie provocată de această mulțime. ♦ (Înv.) Suită care întovărășea sau întâmpina un domnitor. – Tc. alay. Vezi definitia »

AI³ interj. Exclamație familiară cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? (CARAGIALE). Vezi definitia »

cabadái (-i), s. m. – Fanfaron, lăudăros. Tc. kabadayi (DAR). Înv. (sec. XVIII). Vezi definitia »

THAÍ s.n. Familie de limbi monosilabice vorbite în Thailanda și Laos și de unele populații din Birmania, China de Sud etc. (cf. fr. thaï, engl. thai) Vezi definitia »

POLIȚÁI, polițai, s. m. Șef al poliției într-un oraș de provincie sau într-o circumscripție de oraș mai mare, în vechea organizare a țării; polițmaistru. ♦ (În trecut) Sergent de stradă sau agent de poliție. – Din germ. Polizei. Vezi definitia »