sal cf? bn u? Vezi definitia »

SECVENȚIÁL, -Ă adj. referitor la secvență; care constituie secvențe. (< fr. séquentiel) Vezi definitia »

TRIUMVIRÁL, -Ă adj. Relativ la un triumvirat; de triumvir. [< fr. triumviral]. Vezi definitia »

TRIUMFÁL, -Ă, triumfali, -e, adj. 1. Care constituie un triumf, care duce la triumf, care vestește o mare biruință; fig. măreț, impunător, solemn, pompos. ◊ Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate într-un teritoriu străin, fără a întâmpina rezistență. Poartă triumfală = poartă a Romei antice (și a altor cetăți din antichitate) prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război. 2. (Astăzi rar) Triumfător. [Pr.: tri-um-] – Din lat. triumphalis, fr. triomphal. Vezi definitia »

CONTROLATERÁL, -Ă adj. (Med.; despre unele leziuni sau paralizii) Care este în raport cu o jumătate simetrică corporală, care este localizat în jumătatea opusă. [< fr. contro-latéral]. Vezi definitia »