ALCALIMETRÍE s.f. Parte a chimiei care studiază determinarea concentrației unei baze; procedeu de analiză chimică folosit în acest scop. [Gen. -iei./ < fr. alcalimétrie]. Vezi definitia »

TAUMATURGÍE s.f. (Liv.) Pretinsă putere de a face minuni. [Pron. ta-u-, gen. -iei. / cf. fr. thaumaturgie, gr. thaumatourgia]. Vezi definitia »

SÓRBȚIE, sorbții, s. f. Denumire generală dată fenomenelor de absorbție și adsorbție. – Din fr. sorption. Vezi definitia »

NEFROPEXÍE s.f. (Med.) Fixare chirurgicală a unui rinichi deplasat. [Gen. -iei. / < fr. néphropexie, cf. gr. nephros – rinichi, pexis – fixare]. Vezi definitia »

LIMNOBIOLOGÍE s. f. studiul organismelor din lacuri și din apele stătătoare dulci. (< fr. limnobiologie) Vezi definitia »