lucínă (lucíne), s. f. – Izlaz, imaș, pășune. Rut., ceh. lučina (Berneker 739; Drăganu, RF, II, 77. În Bucov. Der. din bg. luč (Conev 41) pare mai puțin probabilă. Vezi definitia »

VENTRILÍCĂ, ventrilici, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina culcată sau agățătoare și cu flori albastre, care cresc la subsuoara frunzelor; ventricea. (Veronica tournefortii). 2. Plantă erbacee păroasă, cu tulpina târâtoare la bază și ridicată la vârf, cu flori albastre, albe sau albe trandafirii, cu dungi închise (Veronica officinalis). – Et. nec. Vezi definitia »

HEMATOXILÍNĂ s. f. Substanță incoloră, solubilă în alcalii și insolubilă în apă, alcool și eter. – Din fr. hématoxyline. Vezi definitia »

sără s.f. (reg.) om neînsemnat, dar guraliv. Vezi definitia »

TRÁNȘĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile în care este împărțit un lucru sau un grup de lucruri care se produc, se distribuie în rate succesive; parte. 2. Fiecare dintre fețele laterale ale unei cărți, care rezultă prin tăierea transversală a filelor. [< fr. tranche]. Vezi definitia »