MANIAMÉNT, maniamente, s. n. (Zool.) Loc sub pielea corpului unui animal în care se depune de preferință grăsimea. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. maniement. Vezi definitia »

AFERÉNT², -Ă adj. (Anat.) Care aduce ceva la un organ. ◊ Vase aferente = vase care aduc un lichid la un organ; nervi aferenți = nervi care transmit excitațiile periferice centrilor nervoși. [< fr. afférent, cf. lat. afferre – a aduce]. Vezi definitia »

DEZUMANIZÁNT, -Ă adj. care dezumanizează. (< dezumaniza + -ant) Vezi definitia »

VIBRÁNT, -Ă vibranți, -te, adj. 1. Care vibrează, vibrator; p. ext. care produce sunete. ◊ Consoană vibrantă (și substantivat, f.) = consoană lichidă (3) care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părții superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii. 2. Fig. Care exprimă, trădează sau produce o emoție puternică; emoționant, impresionant, patetic. – Din fr. vibrant. Vezi definitia »

ACOPEREMẤNT s. n. v. acoperământ. Vezi definitia »