TERMINÁL, -Ă adj. Care formează ultimul element; aflat la extremitate, la vârf. // s.n. 1. Partea terminală a unui organ, a unei instalații etc. 2. Instalație care permite introducerea datelor și citirea rezultatelor la un calculator electronic. [Cf. fr. terminal, it. terminale, lat. terminalis]. Vezi definitia »

SENZAȚIONÁL, -Ă, senzaționali, -e, adj. Care impresionează puternic, uimește, emoționează, care interesează în cel mai mare grad. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. sensationnel. Vezi definitia »

CIRCUMORBITÁL, -Ă adj. (Astr.) Care se află, se petrece pe o orbită; periorbital. [< circum- + orbital]. Vezi definitia »

PERICLINÁL, -Ă, periclinali, -e, adj. (Geol.) Referitor la periclin (2); care este situat în jurul suprafeței axiale a cutelor scoarței Pământului. – Din fr. périclinal. Vezi definitia »

animal care iși pleacă capul Vezi definitia »