atác (atácuri), s. n. – Ofensivă, asalt. Fr. attaque. – Der. (din fr.) ataca, vb.; atacabil, adj.; atacabilitate, s. f. (vulnerabilitate la asalt); inatacabil, adj.; inatacabilitate (var. neatacabilitate), s. f. (vulnerabilitate); contraatac, s. n. Vezi definitia »

VARIÁC, variace, s. n. Transformator electric folosit pentru reglarea tensiunii de ieșire. [Pr.: -ri-ac] – Din engl. variac. Vezi definitia »

mingeác (-curi), s. n. – 1. Vagin. – 2. Damă la jocurile de cărți. Țig. minğ (Graur 170; M. L. Wagner, BF, X, 15; Juilland 168), cf. tc. minca. Cuvînt de argou. Vezi definitia »

IPOHONDRIÁC, -Ă adj., s. m. f. (om) trist, capricios, obsedat de propria sănătate; ipohondric. (< fr. hypocondriaque) Vezi definitia »

hac (hácuri), s. n. – (Trans.) Surcele, vreascuri. Germ. Hack(holtz). – Cf. hăcui. Vezi definitia »