OSTRACÍSM s. n. 1. Formă de judecată a adunării poporului, în vechea Atena, prin care un cetățean, considerat primejdios pentru libertatea și securitatea regimului, era exilat temporar. 2. Persecuție, ostracizare. – Din fr. ostracisme. Vezi definitia »

FARISEÍSM s.n. Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. [Pron. -se-ism. / cf. fr. pharisaïsme]. Vezi definitia »

HELIOTROPÍSM s. n. Proprietate pe care o au unele plante de a se îndrepta spre soare sau spre altă sursă de lumină; fototropism. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotropisme. Vezi definitia »

STÂNGÍSM s. n. 1. concepție și practică radicală în mișcarea comunistă și muncitoarească, tinzând să aplice inadecvat principiile și învățătura comunistă. 2. faptă, manifestare etc. de stânga. (după rus. levizna) Vezi definitia »

Marxísm s.n. Doctrină filozofică, socială și economică întemeiată de K. Marx și F. Engels; teoria și practica comunismului științific.- Din fr. marxisme, rus. marksizm. Vezi definitia »