STEGOZÁUR s.m. Reptilă erbivoră uriașă fosilă din mezozoic, care avea pe spate niște plăci osoase ascuțite. [Pron. -za-ur. / < fr. stégosaure, cf. gr. stegos – acoperiș, sauros – șopârlă]. Vezi definitia »

BALFOUR [bælfə], Arthur James, conte ~, (1848-1930), diplomat și om politic conservator britanic. Prim-min. (1902-1905) și ministru de externe (1916-1919). Autor, în 1917, al unei declarații pentru crearea unei „patrii” pentru evrei în Palestina. Vezi definitia »

BUHÚR, buhururi, s. n. (Înv.) Stofă de lână fină sau de mătase. – Din tc. buhur. Vezi definitia »

TEZÁUR s. n. 1. cantitate mare de bani, de bijuterii, aurărie etc.; (p. ext.) avere, bogăție. 2. totalitatea metalelor prețioase, a efectelor etc. aflate în depozitul unei bănci de emisie. ◊ loc unde se păstrează un asemenea depozit; vistierie. ◊ bani sau obiecte prețioase descoperite întâmplător în pământ; comoară. 3. (fig.) tot ceea ce este foarte prețios, iubit, prețuit. ◊ patrimoniu spiritual acumulat de-a lungul veacurilor. 4. totalitatea cuvintelor unei limbi. (< fr., lat. thesaurus) Vezi definitia »

TAMBÚR s.n. 1. Piesă în formă de cilindru gol, folosită în diferite scopuri în tehnică. ◊ Tambur gradat = piesă componentă a anumitor instrumente de măsurat prevăzută cu gradații la unul dintre capete. 2. (Arhit.) Bloc de piatră care formează elementul constitutiv al fusului coloanei din arhitectura clasică. 3. Vestibul construit la intrarea unei clădiri, delimitat de două rânduri de uși. ♦ Porțiunea prismatică sau cilindrică, interpusă între o cupolă și arcurile sau zidurile care mărginesc un spațiu boltit. ♦ Spațiu în care se învârtește o ușă pivotantă cu mai multe aripi. 4. (Tehn.) Tobă. [Pl. -re, -ruri. / < fr. tambour, it. tamburo]. Vezi definitia »