sánie (sắnii), s. f. – Vehicul de zăpadă. Sl. (bg., sb., slov., rus.) sani (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 325; Conev 70), pol. sanie, cf. ngr. σάνια (Meyer, Neugr. St., II, 56), alb. saje, mag. szán. – Der. săniuș (var. săniiș), s. n. (loc alunecos, de sanie; sport cu sania); săniat, s. n. (Trans., sportul cu sania). Vezi definitia »

MORFOGNOZÍE s. f. (Med.) Identificare a formei obiectelor numai prin pipăit. – Din fr. morphognosie. Vezi definitia »

INSINUÁȚIE s.f. Insinuare. [Pron. -nu-a-ți-e, gen., -iei. / < fr. insinuation]. Vezi definitia »

DUMESNICÍE s.f. (Înv.) Starea în care se află un animal domestic, însușirea de a fi domestic. [Var.: domesnicíe s.f.] – Din dumesnic + suf. -ie. Vezi definitia »

flăcăíe s.f. (înv.) vremea cât un flăcău petrece necăsătorit; celibat. Vezi definitia »