Definita cuvantului tutore
TUTÓRE, -OÁRE s.m. și f. (Jur.) Cel care are drept, autoritate de tutelă asupra cuiva. // s.m. (Agr.) Suport, proptea pentru pomi. [Var. tutor s.m. / < lat. tutor, cf. fr. tuteur, it. tutore].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tutore
persístere s.f. (înv.) persistență. Vezi definitia »
POSTAPRÍNDERE s. f. aprindere întârziată a combustibilului în cilindrii unui motor cu ardere internă. (< post1- + aprindere) Vezi definitia »
DEJIVRÁRE s.f. v. degivrare. Vezi definitia »
DEPAVÁRE s.f. Acțiunea de a depava și rezultatul ei. [< depava]. Vezi definitia »
RABOTÁRE, rabotări, s. f. Acțiunea de a rabota și rezultatul ei; rabotaj, rabotat. – V. rabota. Vezi definitia »