DOSPEÁLĂ, dospeli, s. f. Faptul de a dospi; (concr.) substanță folosită pentru a face să dospească un aluat; plămădeală. – Dospi + suf. -eală. Vezi definitia »

TINCTÚRĂ s. f. 1. medicament lichid obținut prin dizolvarea în alcool sau eter a unor extrase din plante, din organe de animale sau din minerale. 2. (fig.) nuanță, culoare; coloratură. (< lat. tinctura) Vezi definitia »

ANTITOXÍNĂ, antitoxine, s. f. Substanță produsă de organism, care neutralizează acțiunea toxinelor microbiene. – Fr. antitoxine. Vezi definitia »

VENTRICULÍTĂ s. f. fiecare dintre cavitățile naturale care alcătuiesc inima multicamerală tubulară la artropode. (< fr. ventriculite) Vezi definitia »

INCANDESCÉNȚĂ s. f. (Adesea fig.) Stare a unui corp care, datorită temperaturii ridicate, emite lumină (și radiații infraroșii). ◊ Lampă cu incandescență = lampă electrică în care lumina este produsă cu ajutorul încălzirii electrice a unui fir metalic la temperaturi înalte și într-un spațiu vid. – Din fr. incandescence. Vezi definitia »