ALOGAMÍE s. f. (biol.) încrucișare între indivizi genetic deosebiți. ◊ polenizare încrucișată cu polen de la alte plante aparținând aceleiași specii; xenogamie. (< fr. allogamie) Vezi definitia »

țifloáie, țiflói, s.f. (reg.) 1. pântece umflat, burtă mare. 2. om bătrân. Vezi definitia »

OBSERVÁȚIE s.f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice constând în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau proces; cercetare, examinare, observare; studiu. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție, critică. ♦ Mustrare, reproș. 4. Supraveghere. ◊ Foaie de observație = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul și evoluția bolii unui bolnav (în spital). [Gen. -iei, var. observațiune s.f. / cf. fr. observation, lat. observatio]. Vezi definitia »

INTERPELÁȚIE s. f. interpelare. (< fr. interpellation, lat. interpellatio) Vezi definitia »

VEZICULOGRAFÍE s. f. explorare radiologică a veziculelor seminale cu ajutorul unei substanțe opace. (< fr. vésiculographie) Vezi definitia »