Definita cuvantului nutație
NUTÁȚIE s.f.. 1. (Astr.) Oscilația axei unui astru în cursul mișcării de precesiune; (spec.) oscilația axei Pământului într-o perioadă de 18 ani și 2/3. 2. Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și care face să oscileze axa de rotație proprie a corpului, apropiind-o și depărtând-o de axa fixă. 3. Mișcare de oscilație descrisă de plante în timpul creșterii. [Gen. -iei, var. nutațiune s.f. / cf. fr. nutation, lat. nutatio – balansare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu nutație
nucăríe1, nucăríi, s.f. (reg.) livadă cu nuci; nucet, nucăriște, nucăt. Vezi definitia »
BILIRUBINEMÍE s. f. prezența bilirubinei în sânge. (< fr. bilirubinémie) Vezi definitia »
INARMONÍE s. f. (Rar) Lipsă de armonie. – Din fr. inharmonie. Vezi definitia »
GONIOSCOPÍE s. f. examen oftalmologic al unghiului între iris și cornee, cu ajutorul gonioscopului. (< fr. gonioscopie) Vezi definitia »
TELEONOMÍE s. f. 1. teleologie (2). 2. (biol.) concept desemnând finalitatea prezentă în organismele vii. ◊ mod de explicare științifică a comportamentului orientat al sistemelor organice. ◊ mecanism de reglare celulară determinat în mod obiectiv de anumite legități. (< fr. téléonomie) Vezi definitia »