BUTONIÉRĂ, butoniere, s. f. Tăietură mică într-o stofă, într-o pânză etc., ale cărei margini sunt bine întărite (și în care se încheie un nasture); p. ext. parte a reverului unde se înfige o floare, o insignă etc. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. boutonnière. Vezi definitia »

EGLÓGĂ, egloge, s. f. Mic poem pastoral asemănător idilei; bucolică. – Din fr. églogue, lat. ecloga. Vezi definitia »

BUCHEREÁLĂ s. f. Faptul de a învăța pe de rost, în chip mecanic. – Din bucheri + suf. -eală. Vezi definitia »

mițuváră, mițuvéri, s.f. (reg.) brândușă de toamnă. Vezi definitia »

SATINÁDĂ s. f. țesătură care imită satinul. (< fr. satinade) Vezi definitia »