Definita cuvantului jurisdicție
JURISDÍCȚIE s.f. 1. Putere, competență a unui judecător sau a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriu unde își poate exercita această putere un judecător sau o instanță judecătorească. 2. Totalitatea organelor de judecată de același grad sau competente a soluționa o anumită categorie de litigii. ◊ Organ de jurisdicție = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. [Gen. -iei, var. jurisdicțiune s.f. / cf. lat. iurisdictio, fr. jurisdiction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu jurisdicție
MICROPROIÉCȚIE s.f. Proiecție care permite obținerea pe ecran a imaginii unor obiecte invizibile pentru ochiul liber, în special a unor preparate microscopice. [Pron. -pro-iec-, gen. -iei. / cf. fr. microprojection]. Vezi definitia »
ENCEFALOMIELOGRAFÍE s.f. (Med.) Explorare radiologică a encefalului și a măduvei spinării. [Pron. -mi-e-. / < fr. encéphalo-myélographie]. Vezi definitia »
PLANTÁȚIE s. f. 1. unitate de producție agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.). 2. totalitatea plantelor (din aceeași specie) cultivate pe un teren special amenajat. 3. plan după care se așază în scenă elementele decorului și mobilierului. (< fr. plantation, lat. plantatio) Vezi definitia »
TRICROMÍE s. f. procedeu de imprimare sau de fotografiere policromă prin suprapunerea celor trei culori fundamentale. (< fr. trichromie) Vezi definitia »
AMFIMIXÍE s. f. Tip de înmulțire în care zigotul se formează după unirea gameților de sex contrar. – Din fr. amphimixie. Vezi definitia »