REȚETÁR s.n. 1. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete, componentele unor mâncăruri, dulciuri etc. 2. (Mar.) Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. Bloc cu formulare pentru rețete (1). // s.m. Cel care execută rețetele într-o farmacie. [< rețetă + -ar, cf. it. recettario, germ. Receptar]. Vezi definitia »

RADÁR s. n. aparat, instalație de detectare și localizare a unor obstacole, obiective etc., bazat pe principiul reflectării undelor radioelectrice scurte și ultrascurte de către anumite obstacole; radiolocator. (< engl., fr. radar) Vezi definitia »

căzlár (câzlár), căzlári (câzlári), s.m. (înv.) eunuc, paznic în Haremul Sultanului. Vezi definitia »

EBOȘOÁR s. n. 1. spatulă cu care sculptorii modelează argila, ceara etc. 2. daltă folosită de olari, fierari, dulgheri. (< fr. ébauchoir) Vezi definitia »

ANTIFONÁR, antifonare, s. n. Carte care cuprinde antifoane¹. – Din ngr. antifonári. Vezi definitia »