Definita cuvantului gur
GUR, gúruri, s. n. Formațiune carstică, aflată pe podeaua peșterilor, care constă din zone îngrădite de depuneri calcitice, de obicei umplute cu apă. – Din fr. gour.
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu gur
CEAMÚR s. n. (Reg.) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Din tc. çamur. Vezi definitia »
TAPEUR, -Ă, tapeuri, -e, s. m. și f. (Franțuzism) Persoană care cere adesea bani cu împrumut (fără intenția de a-i restitui). [Pr.: tapör] – Din fr. tapeur. Vezi definitia »
tandúr (-re), s. n. – 1. Scaun sau masă cu mangal dedesubt. – 2. Adăpost care servește ca stînă sau ca ocol. – Var. tandîr. Tc. (arab.) tandur (Șeineanu, II, 348), cf. ngr. ταντοῦρι, bg. tandr, sb. tandur. Vezi definitia »
BUIR NUUR, lac în E Mongoliei, la granița cu China, la 583 m alt.; 610 km2. Ad. max.: 11 m. Pescuit. Vezi definitia »
MINOTÁUR s. m. (mit.) monstru imaginat cu corp de om și cap de taur. (< fr. minotaure, it. minotaure, germ. Minotaurus) Vezi definitia »